Image may be NSFW.
Clik here to view.
sursă foto
Știu că am mai zis de 100 de ori Dacă urăsc ceva asta e să… Da, sunt o persoană rea și afurisită și plină de ură și bla, bla, bla. Pe bune acum, dacă urăsc ceva, asta e să aud copii mici vorbind urât, înjurând.
Știți că nu-s eu tocmai plină de dragoste maternă sau alte sentimente înălțătoare care să mă facă să-mi doresc din răsputeri să educ vreun copil, dar când aud unul care vorbește urât, mă enervez și-mi vine să pleznesc pe cineva. Și cineva-ul ăla nu e plodul care varsă înjurături la foc automat fără să facă vreo conexiune între sunetele pe care le scuipă și înțelesul lor, ci părintele care l-a învățat așa mare fiță.
Sau dacă nu l-a învățat părintele să vorbească prostii, pun pariu că a permis totuși cuiva să îi bage diverse cuvinte, cu care încep cu P și se termină în funcție de situație, cu diverse grupuri de litere, în cap îngerașului nevinovat.
Probabil că la un moment dat copilul tot ajunge să învețe toată gama de P-uri, dar nu e nevoie să facă asta când are 3, 4, 5 ani. Mi se pare așa urât și trist să aud o piticanie, care nici pe r nu-l pronunță, înjurând.
Nu e șmecherie, nu e cool, nu e mișto, nu e marfă, nu e tare.
Și nu pentru că așa zic eu. Ci pentru multe alte motive, pe care nu-mi bat capul să le înșir, cred că părinții normali știu asta foarte bine…
